Pelerinaj la Părinții Arsenie Boca și Iustin Pârvu

Ziua 1

• Pornirea din Chisinau 02:00
• Asistarea la Liturghie la Mănăstirea Petru Vodă (în dependență de timpul de sosire )
• Închinare la Mormântul Părintelui Iustin Pârvu
• Mănăstirea Paltin
• Seara cazare la Pensiune zona Hunedoara

Ziua 2

• Asistarea la Sfânta Liturghie la Manastirea Prislop
• Închinare la Mormantul Parintelui Arsenie Boca, Pestera Sf. Ioan de la Prislop
• Pestera Sf. Ioan de la Prislop
• Vizitarea Mănăstirii Sâmbăta de Sus
• Pornirea spre Chișinău

Ziua 3

• Sosire în Chișinău 

Aceast pelerinaj include următoarele mănăstiri : Mănăstirea Petru Vodă , Mănăstirea Paltin, Mănăstirea Prislop ( închinarea la mormântul lui Arsenie Boca), Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Mănăstirea Prislop

În anul 1564 a fost zidită din temelie de Zamfira, fiica lui Moise Vodă din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. În secolul al XVII-lea a viețuit aici sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Episcopul Demetriu Radu s-a ocupat de refacerea mănăstirii în anul 1901. În 29 octombrie 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite, preoții greco-catolici au fost arestați, iar lăcașul ocupat de Biserica Ortodoxă. Pe 25 noiembrie 1948 mitropolitul Nicolae Bălan l-a transferat pe călugărul Arsenie Boca de la Mănăstirea Sâmbăta la Prislop, de unde a fost la rândul său arestat doi ani mai târziu. Mănăstirea s-a refăcut ca lăcaș mănăstiresc ortodox după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe. Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: „Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)”. Lui Nicodim tradiția i-a pus în seamă un lung șir de alte mănăstiri care au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea mai mică relație nu se poate face între Prislop și Nicodim de la Tismana.

Mănăstirea Sâmbăta de Sus

Mănăstirea Sâmbăta este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov. Mănăstirea Sâmbăta, cunoscută și sub denumirea Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, este un așezământ monahal de călugări. Inițial, a avut o biserică de lemn având dublu hram (Adormirea Maicii Domnului și Izvorul Tămăduirii), fiind construită în 1657, din inițiativa vornicului Preda Brâncoveanu. Între anii 1696 – 1707 s-a construit o biserică de zid, prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu. Picturile murale interioare au fost executate în 1766, de zugravii Ionașcu și Pană. Mănăstirea a fost dărâmată cu tunul de generalul habsburgic Preiss în 1785, în timpul răzmerițelor religioase din Ardeal. Mitropolitul Nicolae Bălan a început restaurarea bisericii în anul 1926, iar sfințirea a fost făcută în 1946, în timpul lui Mihai I, Regele Românilor, al cărui portret îl putem vedea pictat în interiorul bisericii, Regele Mihai I, fiind un al doilea ctitor al mănăstirii. În primii ani ai comunismului din România, portretul regelui fusese acoperit cu un strat de var, devenind invizibil, întrucât se dorea ștergerea oricăror referiri la monarhia română silită să se exileze în Lumea Liberă. Portretul Regelui Mihai I este din nou vizibil începând din primii ani după accederea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.