Pelerinaj Mănăstrirea Cuizăuca-Țipova-Saharna-Pripiceni Curchi

• Plecarea din Chișinău la ora 07:00

Participarea la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Saharna

– Doamnele si domnișoarele trebuie să fie în fustă și cu capul acoperit. 

– Se recomandă să aveți o gustare la pachet.

Acest pelerinaj include următoarele mănăstiri: Țipova, Saharna, Pripiceni-Curchi, Cuizăuca.

Mănăstirea Saharna

Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi așezăminte monahale din cadrul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră (Bunavestire) și alta terestră (Sf. Treime). Istoria mănăstirii rupestre se cunoaște foarte puțin, neștiindu-se data precisă a întemeierii și cine sunt întemeietorii.

Mănăstirea terestră, fiind o ctitorie călugărească, a fost întemeiată în anul 1776 de către Schimonahul Vartolomeu Ciungu (anii de viață – 1739-1798, Ciungu nu este numele de familie, ci doar un apelativ). Câte ceva despre viața starețului Vartolomeu aflăm din inscripția, ce însoțea portretul lui, descoperit în trapeza mănăstirii „Sf. Treime” Rudi de către inginerul-arhitect Nicolae Țiganco, portret, ce mai târziu dispare fără urmă. Iată această inscripție, tradusă din limba ucraineană în română în anul 1928: ”… în 1739 în ziua 23 a lunii decembrie a avut loc nașterea trupească, a numitului Vasile, din părintele preot Teodor și maică Pelagheia.

Din cele mai străvechi timpuri, Mănăstirea Saharna reprezenta un adăpost religios, o cetate de spiritualitate, păstrînd nestinsă făclia cre¬dincioasă în Dumnezeu, devenind candela conștiinței naționale, sprijinul moral al omului împovărat de grijile existenței sale umane.

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Dumitru”, s. Pripiceni-Curchi, r. Rezina

Mănăstirea Pripiceni-Curchi este o mănăstire de maici situată lângă satul Pripiceni-Curchi din raionul Rezina, la o depărtare de 16 km de oraşul Rezina şi aproximativ 90 km nord de Chişinău. Denumirea mănăstirii provine de la localitatea Pripiceni şi Mănăstirea Curchi din raionul Orhei. Apariţia mănăstirii se datorează unei familiii înstărite de români basarabeni, care, în anul 1808, cumpără o mare suprafaţă de teren, pe care o dăruieşte Mănăstirii Curchi. Donatorii, Teodor Sabău şi soţia sa nu aveau copii şi, probabil, în urma convorbirilor şi sfaturilor stareţului Chiril de la mănăstirea Curchi ei au hotărât să se despartă şi să se călugărească. Astfel, Teodor e călugărit sub numele Filaret şi s-a stabilit la Mănăstirea Curchi, iar soţia lui, primind numele de Magnisia, s-a stabilit la Mănăstirea Tabăra.

Mănăstirea Cuizăuca

Mănăstirea Cuizăuca este o mănăstire de călugărițe și se află în apropierea satului, în inima pădurii. Mănăstirea cu hramul „Sfîntul Vasile cel Mare” a fost fondată de câţiva călugări în anul 1999, pe ruinele unei tabere pionereşti. Inițial mănăstirea purta hramul Cuviosului Efrem Sirul şi a lui Antim Ivireanul.

Conform datelor din arhivele documentare, cu aproximativ 300 de ani în urmă, pe acel loc exista o mică mănăstire. Un hrisov domnesc din 1778 arată că voievodul Alexandru Ghica delimita proprietăţile a doi moşieri, care se judecau pentru nişte terenuri ce atingeau teritoriul Mănăstirii Cuizăuca. După o altă perere se presupune că întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova, arhiepiscopul Dimitrie Sulima, succesorul mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, a dus o politică de închidere a mănăstirilor mici care nu aveau subzistenţă economică şi probabil, aşezământul monahal ar fi fost închis. Conform altor versiuni, mănăstirea a dispărut în urma unor invazii tătare sau a vreunei rebeliuni ţărăneşti.

Mănăstirea rupestră „Adormirea Maicii Domnului” din Țipova

Mănăstirea rupestră „Adormirea Maicii Domnului” din Țipova este o mănăstire rupestră de călugări din Republica Moldova. Este situată pe malul drept al râului Nistru în apropiere de satul Țipova din raionul Rezina. Biserica datează din secolele XVI-XVII. Mănăstirea este de rit ortodox și adăpostea 9 viețuitori în anul 2012. Ea se găsește la o distanță de aproximativ 40,50 km de capitala țării, Chișinău, și este amplasată pe un mal abrupt la o înălțime de 100 de metri față de nivelul apei râului Nistru.

Complexul mănăstiresc se întinde pe trei nivele numărând mai multe încăperi și trei biserici (Sfânta Cruce – secolele XI-XII; Sfântul Nicolae – secolul XIV și Adormirea Maicii Domnului – secolele XVI-XVIII). Clopotnița, chiliile și celelalte încăperi sunt mai noi datând din secolul al XIX-lea. Cele peste 20 de încăperi comunică între ele prin tuneluri, galerii și scări, încăperea cea mai mare fiind biserica Adormirii Maicii Domnului. Complexul mănăstiresc este săpat în calcar și nimic altceva.