Pelerinaj la Hramul Mănăstirii Japca de ,,Înălțarea Domnului”

• Plecarea din Chișinău la ora 06:30
• Participarea la Sfînta Liturghie la Mănăstirea Japca
• Mănăstirea Cușeleuca închinarea la moaștele și mormântului Fericitei Agafia
• Mănăstirea Dobrușa
• Întoarcerea în Chișinău 19:00 – 20:00

   

• Doamnele si domnișoarele trebuie să fie în fustă și cu capul acoperit. 
• Se recomandă să aveți o gustare la pachet.

Acest pelerinaj include următoarele mănăstiri: Japca, Cușelăuca, Dobrușa.

Mănăstirea Japca Mănăstirea

Japca este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Lăcașul este situat în raionul Florești, la 40 km est de centrul raional – Florești, la 45 km sud de Soroca și 4 km mai în jos de Camenca. În perioada regimului sovietic a fost unica mănăstire din RSSM, care n-a fost închisă. Nu se știe cu certitudine când a fost întemeiată mănăstirea Japca.

Aflată la circa 45 km la sud de Soroca, pe o stâncă de piatră din apropierea Nistrului, ea a avut de la început un stabiliment rupestru. În anul 1693 are un donator de moșie, Ioan Turbă, consemnat într-o judecată din secolul al XVIII-lea. Tradiția mănăstirească și unele izvoare îl consideră drept prim întemeietor al mănăstirii rupestre pe călugărul Jezechil, care a venit de la schitul Deleni, din dreapta Prutului, pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Ulterior (pe la 1770), egumenul Feodosie a construit o biserică de lemn la poalele stâncii. În felul acesta, mănăstirea își lărgește amplasamentul alături de cel rupestru, dezvoltând un complex întins de chilii și anexe și prin 1812 are deja două biserici de lemn (inclusiv o clopotniță de lemn) deasupra turnului de întrare în incintă.

În anii imediat următori, schitul Japca, datorită situației sale prospere, va obține de la mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni statut de mănăstire, iar în secolul XIX bisericile de lemn, împreună cu clopotnița, au fost reconstruite din piatră. amplasamentul inițial, rupestru, al mănăstirii a suferit și el o restaurare în anul
1852.

Mănăstirea „Sf. Ierarh Nicolae”, s. Dobruşa, r. Şoldăneşti

Este locul de ucenicie al părintelui Sofian Boghiu de la mănăstirea Sfântul Antim din Bucureşti, unul dintre cei mai mari stareţi ai României contemporane, trecut la cele veşnice pe 14 septembrie 2002. Mănăstirea Dobrușa se află la 100 km de Chișinău, în prejma satului Dobruşa. Mănăstirea de călugări, cu hramul „Sfîntul Ierarh Nicolae” a fost întemeiata în anul 1772, de către un monah Ioasaf venit de la mănăstirea Probota, Suceava. Acesta, a ridicat aici o biserică de lemn, împreună cu călugărul Eufimie de la mănăstirea Curchi. Dar, fiind rechemat în Moldova, bisericuţa n-a fost sfîrşită decît în 1785 de către Eufimie, împreună cu alţi monahi din Curchi.

Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” s. Cuşelauca, r. Șoldănești

Mănăstirea Cuşelăuca, ca şi orice lăcaş sfânt, are mereu uşile deschise pentru creştini. Cu turle înalte, răstigniri frumoase, aşezată la poale de pădure, mănăstirea pare a fi un colţ de rai. Dar nu întotdeauna a fost aşa. Despre istoria neordinară a mănăstirii Cuşelăuca ne vorbeşte maica-stareţă Vera. Mănăstirea Cuşelăuca a fost întemeiată în anul 1786 de o creştină evlavioasă, Maria Tocanosov, locuitoare a satului Cotiujenii Mari. Mai târziu, ea s-a călugărit aici cu numele de Mitrodora.